Flavia Cosma's Cantece

Volumul Cântece la Marea Egee, publicat la Editura Ars Longa din Iaşi în acest an şi bucurându-se de o prefaţă semnată de cunoscuta traducătoare a multor opere din literatura română în limba polonă, Dr. Irena Harasimowicz-Zarzecka a fos scris cu ocazia unei şederi în insula Rhodos (ca de altfel şi lucrarea în proză autointitulată jurnal sentimental Rhodos sau Rhodes sau Rodi, apărută la Editura Limes din Cluj-Napoca în 2005) şi adună în cele 74 pagini versuri se amintesc, prin voluptatea trăirilor de lirica Magdei Isanos şi a Anei Blandiana dar şi de cea a Ioanei Crăciunescu, aceasta din urmă, ca şi Flavia Cosma, folosind deseori marea drept cadru de exprimare a tutulor frământărilor sufleteşti.

În poezia Flavei Cosma găsim acel farmec pictural care ne aminteşte de poeziile lui Ion Pillat, poeta fiind poate mai originală prin combinaţii de culori cum ar fi: galben-albastru, verde-alb, verde-albastru, roşu-verde, roz-galben-violet etc. Aspectul pictural fiind predominant în acest volum, cititorul are în faţa ochilor în primul rând frumuseţea insulei în versuri ca: "Trepte de piatră, tocite de timp,/Săpate pe vremuri în stâncă,/ Urcă anevoie spre ruine;/Sus pe culme, trei capre şi-un ied,/Mestecă iarba fiebinte,/Zorele sălbatice ţes mândre covoare,/Violete şi roz..." dar şi zgomotul mulţimii vizitatorilor care, deseori alungă misterul insulei încărcată de istorie, zgomot ce impiedică acea stare de meditaţie care o apropie de Divinatea la care autoarea autoarea apelează mereu:

"Tineri cu ochi stinşi în taverne mă-mbie;/Eu caut o biserică,/Eu caut o solie,/Trec fără să iau seama/ Pe sub poarta Sfântului Anton,/Bolţile gem de flori în cascade,/Uşile-nalte stau ferecate acum/Pasul mă poartă pe căi neumblate;"

Nefiind doar o simplă spectatoare a universului, poeta îşi pune mereu întrebări de natură existenţială, meditând mult asupra destinului uman, aspect bine reliefat în Cântecele 27-31 unde urmăreşte ciclul vieţii de la adolescenţă la bătrâneţe, reuşind să redea aceste etape ale existenţei omeneşti atat de bine prin folosirea aliteraţiilor conform etapelor descrise: pentru adolescenţă vocala a iar pentru anii bătrâneţii a consoanelor m s,ş; ce redau acel şuierat ce sugerează moartea.

Lectura volumului, într-o lume atât de pragmatică ca şi cea de azi, ar putea nu doar să ne ducă cu gândul într-o parte mirifică a lumii ci ar mai putea să ne ajute să înţelegem mai în profunzime câteva mărturisiri ale autoarei pe care nu le voi comenta aici, lăsând libertate de intrepretare tuturor celor care citesc aceste rânduri sau a celor ce vor mai trece pragul Bibliotecii "Petre Dulfu" pentru a se delecta şi cu celelalte cărţi ale Flavei Cosma care se află în colecţiile noastre (Cină cu demoni: versuri; În bratele tatălui: poezii; Rhodos sau Rhodes sau Rodi: jurnal sentimental).

Antoaneta Turda